1 - A Paghjella di L'Impiccati
Ghjuvan-Teramu ROCCHI / Jean-Claude ACQUAVIVA
Les peuples ont de la mémoire. Le peuple corse comme les autres. En 1774, la tragédie se noue dans le Niolu. Les troupes du Roi de France arrêtent et torturent des patriotes dont un adolescent de 15 ans. Ce moment douloureux de notre histoire ne laisse ici personne indifférent bien que deux siècles se soient écoulés.
S’è vo ghjunghjite in Niolu Ci viderete un cunventu Di u Tempu u tagliolu Ùn ci n’hà sguassatu pientu Eranu una sessantina Chjosi in pettu à u spaventu
Dopu stati straziati Da u boia o chì macellu Parechji funu impiccati Ci n’era unu zitellu L’anu tuttu sfracillatu È di rota è di cultellu
Oghje chi ghjè oghje in Corscia Fateci casu una cria Si pate sempre l’angoscia Intesu dì Marcumaria Era quessu u so nome Mancu quindeci anni avia
S’è vo ghjunghjite in Niolu Ci viderete un cunventu A brama d’ogni figliolu A ci dice ancu u ventu Libertà libertà sempre Dopu à tamantu spaventu.
2 - Paghjella
Tradiziunale (parolle racolte in Rusiu)
Cette « paghjella » qui était chantée dans les vallées de Castagniccia sous l’occupation italienne, nous indique l’état d’esprit de résistance de notre peuple, à une époque où le fascisme triomphait… Avertite à « Musulinu » Chi hà tanta pretensione S’ellu ùn hè più chè scimitu Ch’ellu fia attenzione Ch’ell’ùn appia da ingolle A pulenda di granone.
3 - Vai Puru
A.F. SIMEONI / Jean-Claude ACQUAVIVA
L’homme, en proie au doute et au découragement, oublie que la route menant à un peu plus de bonheur est, bien souvent, plus proche et plus simple qu’il n’y parait. S’è tù voli andà luntanu Metti un pede nanzu à l’altru Vaitine pianu pianu O viaghja à passu sgualtru Ma sappia in duvet tù vai Sinò ci hè annoi è guai.
S’è tù voli un cunsigliu Piglia una strada fatta A traccia ch’un altru hà pigliu Ti purtarà più à sbratta È di passu più sicuru Fà cusì è vai puru.
4 - A Megliu Stà
A.F. SIMEONI / Jean-Claude ACQUAVIVA
Profiter des choses essentielles que la vie nous apporte chaque jour, et ainsi rester pleinement soi-même. Tel est le thème de cette chanson, preuve supplémentaire de la nécessité pour l’individu et pour la communauté « d’être » pour s’épanouir et vivre. Spera sempre à megliu stà Ma u megliu induve hè E quant’ellu hà da stà custà D’acquiste un pocu di bè.
Indu e mane è pè u core Si chere sempre criscenza Sè un po di bè accorre Forse sarà una scenza.
Ma po esse ancu un casticu S’è u core hè in cuntintezza Sò eiu chì a vi dicu Ùn circate altra ricchezza.
Prima di l’Avè, hè l’Esse Pigliate so chì vi vene Di sò chi u tempu tesse Fiori, prunu, gioie è pene.
Fate à megliu pè u male Per un bè micca timori Hè una cosa naturale D’arricoglie i so fiori.
Ma si un mazzulellu basta Pè raligravvi lu core Perchè vulè una catasta Di fiori chì s’anu da more. 5 - O Terra
Rinatu COTI / Jean-Claude ACQUAVIVA
Cet hymne à notre terre celle des hautes montagnes couronnées de neige, porte en lui tout l’amour d’un peuple refusant une agonie programmée, et puisant dans l’histoire la force de bâtir son avenir. O terra ruda di l’alti muntagni Sempri incristata d’una nevi bianca Senti anc’avà crescia tanti lagni Ma di sfidà u mondu ùn sè stanca.
O terra sbancata da li frusteri Li to ochji sò li surgenti chjari Chì lasciani scappà li so misteri Senza chì mai qualunqua i pari.
O terra chì sott’à nimu ti stracqui Stendu sempri ritta in i turmenti Hà vistu scorra tanti è tanti acqui È t’ani assaltatu tamanti venti.
O terra ricolma ad umanità In senu à tè stani l’ossi sdrutti Sò da no sumenti di libertà È ribombani i so voci muti.
O terra di i lochi in rivolti Ùn semu micca omini è donni morti È mancu bramenu d’essa sipolti Fin tantu à facci a nostra sorti. 6 - L'Orrida Bestia
Michel FRASSATI / Jean-Claude ACQUAVIVA
« L’Orrida bestia…c’est le fascisme, et son cortège de privations, d’injustices, de larmes et de sang…le fascisme qui malheureusement aujourd’hui comme hier, demeure, par delà océans et frontières, la honte de la conscience universelle. Antenati impiccati Ghjudei assassinati Spagnoli fucilati Arabi turturati Rimori di catene È milioni di pene}bissu
Lu sonniu hè finitu È mi sò discitatu Sempre insunnulitu Mi sò impurtillatu Avia po spiratu Ch’ellu avia cambiatu}bissu
Argentini impiccati Cileni assassinati Afgani fucilati È Baschi turturati Rimori di catene È milioni di pene}bissu
Ùn hè micca cambiatu Lu mondu chi c’intornia In darnu aghju circatu Ma ùn ci hè chè vergogna Ch’assuffoga l’umani Ch’imbrutta le so mani}bissu
Prigione Irlandese A paura è i muri Gulaghi Siberiani I muri è a paura Milizie Libanese A paura è I muri Campi Sud Africani I muri è a paura}bissu
Ma ch’ella sfondi infine La mio voce issi muri Ma ch’ella compii infine Per sempre la paura. Chì tutti issi zitelli Ùn torninu urfanelli Per via di a bestia Di quell’orrida bestia}bissu
7 - Ti Chjami
Michel FRASSATI / G. LUCIANI
C’est par la poésie, que les individus, les peuples et les nations ont toujours pu, même aux plus noirs moments de leur existence, trouver des raisons d’espérer en des lendemains meilleurs. In quelli tempi di bughjura Tù eri stata ingabbiata Ormai la notte era più scura Ma eiu ùn t’aghju sminticata.
Li mesi, l’anni sò fughjiti Sempre giravanu le sfiere Tante anime ammutulite Circavanu le to lumere.
Riturnellu : Malgratu i nuli è l’invernata Ti vecu cum’è a stillaria Chì schjarisce le mio nuttate Si tù, ti chjami puesia.
À mezu à lacrime è turmenti In lu dulore fermi incesa Tale un fanale in li spaventi D’un mare tracarcu d’offese.
Capighjimbata la to ghjente Sottu à lu rimbeccu è l’inghjulia Purtata da u focu ardente Ùn accittò mai la briglia.
Sò negri o gialli tanti essari Culo’r di tutti i cuntinenti Chì di pettu à lege è danari Ùn anu nigatu a so mente.
À la to chjama tanti schjavi Inchjaccatu anu le catene Per ritruvà sponde è lavi Ind’ellu si rispire l’avvene.
Si tù chì tutti li putenti Cù le so botte è li cani Anu sempre vugliutu spenghje Fiamma speranza di l’umani.
Si tù chì m’hai aiutatu À gode u soffiu di la vita Quandu l’amore m’hà purtatu U balsamu nantu a ferita. 8 - Mandulina
9 - U Negru Fume
Ghjacumu FUSINA / Ghj. F. LESCHI
La prise de conscience n’est lumineuse que dans les livres. En réalité, elle est un cheminement difficile, hésitant : les faits de Résistance rapportés par l’Histoire ressemblent rarement à ce qu’ils furent au quotidien. Demeurant à hauteur d’homme, en sont-ils moins admirables ? Le poème peut naître d’un déclic évènementiel, touchant un individu. Sa publication l’enlève à son auteur, l’enrichit de toutes les connotations de lecteur, le « donne à lire » jusque dans ses apparents hermétismes. « U Negru fume » peut-être de ceux-là.
Si tù lu negru fume È la negra speranza Chì porti u rispiru À l’alba cunniscenza
Si tù la negra spira Di la negra suffrenza Chì veni à cala ghjornu È dai a to sentenza
Si tù la negra via È la negra cuscenza Chì pichja in ogni vena À l’ora di a partenza
Si tù lu negru fele È la negra sembienza Chì voli cum’è l’ala À l’orli viulenza
Si tù lu negru seru È la mio negra amante Chì chjama u so penseru Un sognu di lagramante
Si tù lu negru mele È la mio negra stonda Chì parla chì m’ammala O la mio terra tonda.
(Ghj.Fusina – Ghj.F.Leschi)
10 - O Dumè O Muamè
Ghjuvan-Teramu ROCCHI
La lutte contre le racisme est une permanente de notre combat. Ce poème traduit les difficultés des immigrés et dit avec force la certitude de voir un jour tous les travailleurs unis dans la lutte pour la reconnaissance de leurs droits. Un picch’eletricu in battaglia S’azzecca à a petra A inzecca a taglia In un scumppittime di mitraglia
A e manechje Muameddu Capighjimbu Tuttu trasalti Quelli chì ùn caccia mai i so patti À u sti quì à u sti là Duv’è lu ci hè lochi da scassà I palazzi saranu pè d’altri Quelli di i paesi ricchi Chì inventanu è vendenu i so picchi
Sta sera Muameddu si stracquerà Nantu à una sumiglia di strapunta Ghjustu in punta -Ci vole à lacà una piazza pè u sognu Feritu in ogni capu d’ossu Cù a coltra di a miseria à dossu
O Muameddu o! Volta! O Muameddu o! Volta!
Diceranu e chjame in la notte ceca In la notte cioca sin’à ghjornu È po un ghjornu…
O Dumè o Muamè o Dumè o Muamè o Dumè
I picchi eletrichi in battaglia Listessi à quelli di a mitraglia…
11 - O VIta, O Vita
Ghjuvan-Teramu ROCCHI - Ghjuvan-Teramu ROCCHI
Survienne une catastrophe, une mauvaise année une mort naturelle, la vie reprend toujours ses droits avec force. Ce chant, expression du renouveau de la Corse et de son peuple, est un véritable hymne à la vie. U focu mette in pulvina Centu machje pampanute Ma in le ceppe radicute U suchju piglia è camina È camina
Compie ùn annu à mala pena Da stagioni troppu incerte In le lenze cori aperte A manu torna è sumena È sumena
Ripigliu : Pè issa forza ch’è tù movi Quandu hè tempu di rinnovi Pè a vita in locu nudu O vita o vita ti cantu è lodu
Cara una voca s’accheta Per ella hè sonata l’ora È po fresca ch’innamora Un’antra nasce è si pesa È si pesa
D’un amore inseculatu Libru pare ghjuntu à fine À cantà e so matine Più ch’è mai n’emu fiatu N’emu fiatu
Ripigliu : Pè issa forza ch’è tù movi Quand’hè tempu di rinnovi Pè a vita in locu mutu O vita o vita ti cantu è lodu} bissu | O VITA (Sortie en vinyl en 1982)

Retour aux albums |